BUN VENIT!


 
AcasaAcasa    FAQFAQ  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  

Radio Speranta Romania

Ultimele subiecte
»  Azi sa stins o stea
Vin Oct 11, 2013 8:06 pm Scris de gina.gina

» Steaua e favorită cu Rapid
Joi Apr 11, 2013 6:21 am Scris de Admin

» Stiinta si sanatate!
Vin Mar 01, 2013 8:58 am Scris de Admin

» Sport!
Mar Feb 26, 2013 2:11 am Scris de Admin

» PAPA BENEDICT
Lun Feb 11, 2013 5:11 am Scris de Admin

» Coreea de Nord se pregăteşte de RĂZBOI.
Joi Ian 31, 2013 8:19 am Scris de Admin

» REVISTA PRESEI
Mier Ian 09, 2013 11:20 am Scris de Admin

» SPORT
Vin Dec 21, 2012 12:43 am Scris de Florin

» SPORT
Vin Dec 21, 2012 12:43 am Scris de Florin

» Administraţia Naţională de Meteorologie.
Mier Dec 19, 2012 11:43 pm Scris de George

» Despre dezamagire
Mar Dec 18, 2012 1:45 am Scris de Lucia

» Structura Cabinetului şi nominalizările pe portofolii
Mar Dec 18, 2012 1:35 am Scris de Admin

»  Sfântul Ierarh Nicolae
Mier Dec 05, 2012 10:54 pm Scris de Admin

» De Ziua Naţională...
Sam Dec 01, 2012 8:59 am Scris de Admin

» Steaua-Dinamo
Dum Noi 04, 2012 10:49 am Scris de Admin

» Abracadabra
Joi Oct 25, 2012 3:10 pm Scris de Admin

» Intre inder si drac!
Joi Oct 25, 2012 3:07 pm Scris de Admin

» Costel
Joi Oct 25, 2012 3:04 pm Scris de Admin

» Leonard Cohen
Joi Oct 25, 2012 2:04 pm Scris de Admin

» Rezultate înregistrate în partidele disputate, joi, vineri, sâmbătă şi duminică, în etapa a XII-a a Ligii I, programul meciurilor de luni şi clasamentul competiţiei:
Lun Oct 22, 2012 4:26 am Scris de Admin

Subiectele cele mai active
Jocul Spanzuratoarea...
CE MUZICA ASCULTATI?
Muzica romaneasca
MUZICA INTERNATIONALA
Super bancuri.
Sa inceapa Trivia!
FOLCLOR
SA NE REAMINTIM.....
Meniu de post
LA MULTI ANI 2012!
Cuvinte-cheie
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 
Rechercher Cautare avansata

Distribuiţi | 
 

 Adormirea Maicii Domnului

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
Dreamy

avatar

feminin Balanta Mesaje : 3391
Data nasterii : 25/09/1968
Data de inscriere : 29/10/2011
Varsta : 48
Localizare : Ardeal

Agenda personala
Ocupatie: Statistician
Relatii:
Studii:

MesajSubiect: Adormirea Maicii Domnului   Mier Aug 15, 2012 7:19 am

Sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului
este considerata de mai multi teologi drept "Pastele verii", fiind
sarbatoarea cea mai cunoscuta in popor din acest anotimp si cea mai
importanta din cele inchinate Nascatoarei de Dumnezeu. In aceasta zi,
ortodocsii si romano-catolicii sarbatoresc atat moartea si ingroparea,
cat si invierea si inaltarea la cer a Maicii Domnului.

Asemanarile dintre cele doua mari
praznice imparatesti sunt exprimate in modul cel mai evident la nivel
liturgic. In acest sens, Maica Domnului este singura dintre Sfintii
Bisericii Ortodoxe care are o randuiala liturgica a punerii in mormant
asemenea cu cea a Mantuitorului Iisus Hristos.

Credinciosii care participa la Slujba
Vecerniei Adormirii Maicii Domnului retraiesc parca o noua Sambata Mare
din Saptamana Patimilor. In biserica se canta imne precum Prohodul si
Binecuvantarile Maicii Domnului, iar Epitaful Maicii Domnului este
purtat in procesiune imprejurul locasului de cult.
Prohodul Maicii Domnului

In decursul timpului, in unele
comunitati ortodoxe, slujba Adormirii Maicii Domnului a fost imbogatita
cu o cantare deosebita, anume Prohodul Maicii Domnului.
Nu intamplator randuiala acestei slujbe are ca model pe cea a
Prohodului Mantuitorului, din Sambata Mare, ea reprezentand un mod
aparte in care Biserica isi manifesta preacinstirea sau supravenerarea
la adresa Nascatoarei de Dumnezeu.

Prohodul Maicii Domnului a fost alcatuit
de Manuel din Corint la inceputul secolului al XVI-lea, dupa modelul
Prohodului Mantuitorului, care se canta in Vinerea Mare. Generalizata
mai ales in bisericile rusesti, a patruns si in spatiul romanesc, prin
traducerea facuta, in 1820, de Ion Pralea.

Aceasta cantare este incadrata in slujba
de priveghere, cantandu-se in trei stari, fiecare respecatand linia
melodica traditionala. Legatura dintre Sambata Mare si Adormirea Maicii Domnului
este pusa in evidenta de strofele Prohodului Maicii Domnului: "In
mormant Viata/ Ai fost pus, Hristoase,/ Si-a vietii Maica-acum/ intra in
mormant/ Si se muta la viata cea de sus".
Initial, Prohodul Domnului era cantat in
timpul Utreniei, luand locul Polieleului. De aici si practica de a
intercala versete din Psalmul 118, inaintea fiecarei strofe.

Potrivit acestei randuieli, Epitaful
Maicii Domnului este adus din Sfantul Altar in mijlocul Bisericii dupa
"Dumnezeu este Domnul…". Este asezat in mijlocul bisericii, find
tamaiat de trei ori imprejur, impreuna cu iconostasul si credinciosii.
Dupa fiecare stare este rostita ectenia mica, urmata de tamaierea
Epitafului, a iconostasului si a multimii. La finalul starii a treia,
preotul tamaiaza epitaful, iconostasul si oamenii, in timp ce strana
canta Binecuvantarile Maicii Domnului, dupa modelul Binecuvantarilor
Invierii ce se canta in Marea Sambata si la Utrenia dumnicala pe
parcursul integului an. Utrenia Praznicului continua apoi in mod firesc.
In timpul Doxologiei Mari preotul tamaiaza epitaful de trei ori, iar
dupa ultimul "Sfinte Dumnezeule", epitaful este luat si purtat in
procesiune in jurul bisericii.

Cu vremea, randuiala cantarii Prohodului
Maicii Domnului s-a mutat in cadrul Vecerniei Mari, dupa imnul
Sfantului Simeon, "Acum libereaza...". Exista insa si biserici unde
unele slujba Prohodului Maicii Domnului este oficiata ca randuiala
individuala, inaintea Vecerniei Mari. La sfarsit, se iese afara si se
inconjoara biserica cu un epitaf pe care este reprezentata Adormirea
Maicii Domnului. Epitaful este purtat in procesiune in acelasi fel ca si
Epitaful Mantuitorului in Saptamana Mare, cu exceptia ca nu este asezat
pe Sfanta Masa.

Procesiunea cu Epitaful Maicii Domnului la Ierusalim


Procesiunea cu Epitaful Maicii Domnului a
fost oficiata in Ierusalim inca din vechime. De aici s-a raspandit in
Rusia si in celelalte tari ortodoxe. In Ierusalim, slujba este oficiata
in timpul Vecerniei Adormirii Maicii Domnului. In unele biserici si
manastiri din Rusia, aceasta este oficiata a treia zi dupa praznic.
Nicaieri nu este praznicul Adormirii Maicii Domnului sarbatorit cu o mai
mare solemnitate ca in Ierusalim. In ajunul sarbatorii, o mare
procesiune incepe la Patriarhia din Ierusalim continuand pe strazile
inguste ale Orasului Vechi, inaintand incet catre Ghetsimani. Epitaful
Adormirii Maicii Domnului se afla in fruntea procesiunii, formate din
clerici, monahi, maici, si pelerini care ii urmeaza. Dupa aproximativ
doua ore de mers procesiunea se incheie la biserica de aici, cu Slujba
Prohodului.
Biserica Maronita pastreaza o traditie
potrivit careia cea de-a treia Anafora a Apostolului Petru sau Sharrar
ar fi fost initial compusa pentru si folosita la inmormantarea Maicii
Domnului. Aceasta traditie s-a dezvoltat probabil deoarece in forma sa
finala anaforaua contine douasprezece paragrafe, cate unul pentru
fiecare Apostol prezent la inmormantarea Nascatoarei de Dumnezeu.

Adormirea Maicii Domnului si bucuria pascala

Praznicul Adormirii Maicii Domnului sau
"Pastele verii", adevereste si intareste credinta noastra in invierea
cea de obste. Invierea si Inaltarea Maicii Domnului la cer nu trebuie
privite ca niste privilegii ale ei personale, deoarece, spre deosebire
de Mantuitorul, nu a inviat prin propria sa putere, ci ea a fost dusa in
Imparatia Cerurilor de catre ingeri. Mormantul si moartea nu au putut-o
tine pe Maica Vietii, caci nu putea suferi stricaciunea cea care L-a
nascut pe Fiul lui Dumnezeu.

Adormirea Maicii Domnului,
desi este invaluita in tristete, ne face partasi mai ales bucuriei
pascale, deoarece noi marturism ca Nascatoarea de Dumnezeu se afla acum
in stare de inviere.
Sus In jos
Dreamy

avatar

feminin Balanta Mesaje : 3391
Data nasterii : 25/09/1968
Data de inscriere : 29/10/2011
Varsta : 48
Localizare : Ardeal

Agenda personala
Ocupatie: Statistician
Relatii:
Studii:

MesajSubiect: Re: Adormirea Maicii Domnului   Mier Aug 15, 2012 7:20 am

Adormirea Maicii Domnului este
sarbatoarea in amintirea zilei in care Fecioara Maria si-a dat obstescul
sfarsit. Este praznuita de ortodocsi si catolici in fiecare an, pe data
de 15 august. Despre Adormirea Maicii Domnului nu avem informatii in
Sfintele Evanghelii, ci numai in Traditia Bisericii. Potrivit acestei
Traditii, Maica Domnului a fost instiintata printr-un inger de mutarea
ei din aceasta viata.

Aceeasi Traditie spune ca Apostolii, aflati in acel moment in diferite
zone ale lumii, au fost adusi pe nori pentru a fi prezenti la acest
eveniment. Prin pronia divina, Apostolul Toma nu a fost prezent la
inmormantare, sosind trei zile mai tarziu. A cerut sa se deschida
mormantul Maicii Domnului pentru a-i saruta mainile acesteia, dar
intrand in mormant, l-a aflat gol. Acest mormant a fost identificat in
Ierusalim, cu toate ca sunt persoane care afirma ca Maria ar fi murit la
Efes, locul unde a petrecut multi ani dupa Inaltarea Domnului.

Adormirea Maicii Domnului in invatatura ortodoxa si romano-catolica

Biserica Ortodoxa invata ca Fecioara Maria s-a nascut cu pacatul
stramosesc si a primit iertare de acest pacat in momentul in care a
acceptat sa-L nasca pe Hristos.

Biserica Romano Catolica vorbeste de Imaculata Conceptie, o dogma
primita de catolicism in anul 1854, prin care afirma ca Fecioara Maria
s-a nascut fara pacatul stramosesc. Biserica Ortodoxa nu a acceptat
aceasta invatatura, motivand ca daca Fecioara s-ar fi nascut fara acest
pacat, firea ei ar fi fost alta decat cea a tuturor oamenilor. Iar daca
ea ar fi daruit Cuvantului o alta fire decat cea pe care noi o avem,
firea umana a lui Hristos nu ar mai fi transmis nimic firii noastre.
Impotriva unei invataturi de acest gen, Sfintii Parinti au afirmat ca
Hristos a mantuit ceea ce a asumat, iar ceea ce nu este asumat nu este
mantuit.

Biserica Romano Catolica, afirmand ca Fecioara Maria s-a nascut fara
pacatul stramosesc, ne face sa credem ca invierea si inaltarea sa la cer
se datoreaza meritelor sale si nu deplinei uniri cu Hristos. Ortodoxia
invata ca aceasta mutare sau ridicare, este un act al Fiului. Ea nu a
mai asteptat invierea obsteasca, pentru ca insasi Viata S-a salasluit in
ea. Dar Maica Domnului a murit in virtutea legii omenesti si s-a
inaltat prin Hristos. Ea "este faptura in care Dumnezeu este de pe acum
totul in toate", dupa cum spune parintele Staniloae.

Adormirea Maicii Domnului in iconografie


In icoana Adormirii Maicii Domnului, Fecioara Maria este reprezentata
stand intinsa pe pat, in mijlocul Apostolilor, in vreme ce Hristos
primeste in brate sufletul Maicii Sale, simbolizat printr-o figura mica
de copil imbracat in alb. Deasupra acestei scene, Maica Domnului este
asezata pe tron intr-o mandorla pe care ingerii o poarta spre ceruri,
reprezentare care vine sa intareasca si mai mult Inaltarea sa la ceruri.

n unele icoane, momentul sosirii
miraculoase a Apostolilor, adunati "de la marginile pamantului, pe norii
cerului" (Condac, glas 2), este infatisat in partea de sus, in cer.

Scena cu Antonie, evreul care s-a apropiat de patul funerar al Maicii
Domnului, cu gandul de a-l rasturna, apare in majoritatea icoanelor
Adormirii. Potrivit Traditiei, cand acesta a pus mana pe pat, un inger
i-a taiat amandoua mainile "fara de veste odata cu orbirea i s-au taiat
si mainile ce au ramas lipite de pat..." (Acatistul Adormirii, condac
4).
Fecioara Maria "L-a introdus pe Dumnezeu
in familia oamenilor. Ea L-a ajutat pe Dumnezeu sa Se faca om si sa
poata pentru noi a muri si a invia ..." (Arhim. Benedict Ghius)
Sus In jos
Dreamy

avatar

feminin Balanta Mesaje : 3391
Data nasterii : 25/09/1968
Data de inscriere : 29/10/2011
Varsta : 48
Localizare : Ardeal

Agenda personala
Ocupatie: Statistician
Relatii:
Studii:

MesajSubiect: Re: Adormirea Maicii Domnului   Mier Aug 15, 2012 7:22 am

Maica Domnului in spiritualitatea ortodoxa
In Biserica noastra drept-maritoare -Biserica Ortodoxa -, Maica Domnului este la loc de cinste si este pomenita totdeauna dupa Domnul nostru Iisus Hristos. Anume, la sfarsitul slujbelor, cand se face incheierea, preotul, dupa ce Il pomeneste pe Domnul nostru Iisus Hristos, zicand, de pilda: "Hristos, adevaratul Dumnezeul nostru", spune indata: "Pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Sale", apoi ii pomeneste si pe unii dintre sfinti si cere ajutor de la Mantuitorul nostru Iisus Hristos,
ca sa ne miluiasca si sa ne mantuiasca pe noi. Asta inseamna ca, in
gandirea ortodoxa, indata dupa Domnul nostru Iisus Hristos este Maica
Domnului.

Slujbele dumnezeiesti ale Bisericii noastre, care sunt prilej de intalnire cu Dumnezeu,
prilej de a sta in fata lui Dumnezeu, prilej de indoctrinare, de
invatatura duhovniceasca, sfintele noastre slujbe care ne aduc in fata
lui Dumnezeu, care creeaza o atmosfera pentru Dumnezeu si pentru
credinciosi, in gandul la Dumnezeu, sfintele slujbe ale Bisericii noastre o cuprind la loc de cinste si pe Maica Domnului.

La sfintele slujbe suntem cu totii si cinstitori ai Maicii Domnului, pentru ca la sfintele slujbe slujesc toti cei care participa. Unele slujbe sunt in asa fel randuite de parintii cei duhovnicesti,
incat in cuprinsul lor sunt chemati toti cei care iau parte la ele, ca
slujitori, nu ca asistenti; adica noi suntem in fata lui Dumnezeu ca sa
facem lucrul lui Dumnezeu, cu totii.

As vrea sa retineti, pentru toata cealalta vreme a
vietii, ca la sfintele slujbe nu slujesc numai slujitorii sfintiti si
cei care-i ajuta pe slujitorii sfintiti, de pilda cantaretii sau corul
bisericesc, ci toti credinciosii trebuie sa slujeasca; si slujesc, la
masurile lor.



Daca ne gandim la ziceri de la sfintele slujbe care o
pomenesc pe Maica Domnului, cel mai des auzita in legatura cu Maica
Domnului e partea aceea care zice asa:



"

Pe Preasfanta, curata, preabinecuvantata, marita, stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria, cu toti sfintii sa o pomenim"; "Pe noi insine si unii pe altii si toata viata noastra lui Hristos Dumnezeu sa o dam."



Asa se zice mai nou. Cand eram eu copil si cand eram tanar, zicerea aceasta era in felul urmator:

"Pe Preasfanta, curata, preabinecuvantata, marita stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria,
cu toti sfintii pomenind-o, pe noi insine si unii pe altii si toata
viata noastra lui Hristos Dumnezeu sa o dam"; iar in timpul cat se
ziceau aceste cuvinte, credinciosii cantau: "Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi" Mai nou, zicem: "Preasfanta
Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi". Asa cum se zic cuvintele
acestea in vremea noastra, se are in vedere mai mult un indemn de a o
pomeni pe Maica Domnului, de a ne gandi la Maica Domnului, iar cum se
zicea in trecut, tot in Biserica noastra, dupa randuiala care era atunci, faptul de a o pomeni pe Maica Domnului se considera ca un lucru de sine inteles.


Indemnul pe care ni-l da Biserica acum, sa o pomenim
pe Maica Domnului, cuprinde in contextul lui sapte calitati care tin de
Maica Domnului. Mai intai, pe Maica Domnului, pe Fecioara Maria, o numim
Preasfanta; dupa aceea, curata; apoi, preabinecuvantata - a treia;
marita - a patra; stapana noastra - a cincea; de Dumnezeu Nascatoarea

- a sasea; si pururea Fecioara Maria - a saptea. Deci sapte lucruri care tin de Maica Domnului. Cine nu cunoaste ceva despre Maica Domnului,
poate invata, daca e atent la sfintele slujbe, aceste sapte lucruri
care tin de Maica Domnului. Astfel, invata ca Maica Domnului este
Preasfanta, deci e mai mare decat sfintii ceilalti, e cea dintai intre
sfinti; apoi, e curata; e binecuvantata: "Binecuvantata
esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau" - sunt
cuvinte pe care le gasim in Sfanta Evanghelie de la Luca (1, 28). Si
anume, ingerul binevestitor, dupa marturia Sfantului Evanghelist Luca,
i-a zis Preasfintei Fecioare Maria, cand i-a vestit ca este aleasa sa-L
nasca pe Fiul lui Dumnezeu: "Bucura-te, cea plina de dar, Domnul este cu tine; binecuvantata esti tu intre femei". Iar Sfanta Elisabeta, mama Sfantului Ioan Botezatorul, purtandu-1 in pantecele sau pe Sfantul Ioan Botezatorul si primind vizita Preasfintei Fecioare Maria, care ii era rudenie si care il purta in pantecele ei pe Mantuitorul lumii,
a zis catre Maica Domnului: ,Binecuvantata esti tu intre femei si
binecuvantat este rodul pantecelui tau" Luca 1, 42) si apoi a pus
intrebarea: "De unde mie cinstea aceasta, ca sa rina Maica Domnului meu la mine?"




Deci Maica Domnului este Preasfanta, este curata,
este preabinecu vantata si este marita - de ingeri si de oameni; este
stapana noastra, este facatoare de Dumnezeu si este pururea Fecioara.

Toate slujbele dumnezeiesti ale Bisericii noastre o au in vedere si pe Domnului. Sa ne gandim, de pilda, la ceea ce se intampla la Sfanta Liturghie. Dupa ce preotul zice cuvintele:

"Ale Tale dintru ale Tale, Tie iti aducem de toate si pentru toate", credinciosii canta: "Pe
Tine Te laudam, Tine bine Te cuvantam, Tie iti multumim, Doamne, si ne
rugam Tie, Dumnezeului nostru". In timpul acestor cuvinte cantate, in
timpul acestui imn se intampla prefacerea celor ce inchipuie Trupul si Sangele Mantuitorului nostru Iisus Hristos,
adica prefacerea painii anume pregatite (prescura anume pregatita) si a
vinului amestecat cu apa din potir in Trupul si Sangele Mantuitorului
nostru Iisus Hristos. Iar cele dintai cuvinte rostite de preot dupa
imnul "Pe Tine Te laudam..." sunt: "Mai
ales pentru Preasfanta, curata, preabinecuvantata, marita, stapana
noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria". Ca si cand
ni s-ar spune: "E bine
ca-I aduceti lauda lui Dumnezeu, dar sa nu uitati nici de Maica
Domnului". Numai asa ne putem explica alaturarea cuvintelor: "Pe Tine Te laudam, pe Tine bine Te cuvantam, Tie iti multumim, Doamne, si ne rugam Tie, Dumnezeului nostru", cu cuvintele: "Mai
ales pentru Preasfanta, curata, preabinecuvantata, marita, stapana
noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria".


Legatura intre aceste cuvinte si cele care se spun
inainte, insa nu cu glas tare, ci in taina (adica se spun de catre preot
fara sa se auda), este urmatoarea: dupa ce se prefac Cinstitele Daruri in Trupul si Sangele
Mantuitorului nostru Iisus Hristos, preotul spune de ce anume cere sa
se intample aceasta, adica sa fie la indemana credinciosilor, pentru
impartasire, Trupul si Sangele Mantuitorului. Si zice asa:

"inca aducem aceasta
slujba cuvantatoare pentru cei ce s-au savarsit intru buna credinta:
parinti, patriarhi, prooroci, apostoli, propovaduitori, evanghelisti,
mucenici, marturisitori, pustnici si pentru tot sufletul cel drept care
s-a savarsit intru buna credinta". Aceste cuvinte se spun fara sa se
auda; si apoi, cu glas tare, in auzul tuturor: "Mai
ales pentru Preasfanta, curata, preabinecuvantata, Marita, stapana
noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria".




Noi spunem cuvintele acestea in
legatura cu Sfanta Liturghie; anume, spunem ca Sfanta Liturghie este in
amintirea Mantuitorului nostru Iisus Hristos si in amintirea celor alesi
ai Lui, dintre care-i pomenim, cum am zis, pe parinti, pe patriarhi, pe
prooroci - acestia toti din Vechiul Testament; apoi, pe sfintii apostoli, pe sfintii propovaduitori, pe evanghelisti - cei patru evanghelisti
si pe toti evanghelistii, pentru ca toti propovaduitorii sunt, intr-un
fel, evanghelisti, adica aducatori de veste buna; apoi pe mucenici,
adica pe cei care si-au dat viata pentru Mantuitorul nostru Iisus Hristos, pentru
credinta in Mantuitorul. Pe urma, pe marturisitori - cei care au
suferit chinuri pentru Mantuitorul nostru Iisus Hristos; n-au murit,
pentru ca n-au ajuns sa moara, nu li s-a cerut sa moara, dar au suferit
inchisoare, au suferit mutilari si chinuri. Apoi, ii pomenim pe pustnici
si pomenim tot sufletul drept care s-a savarsit intru buna credinta.

Si, dupa ce noi, preotii, spunem aceste cuvinte fara sa se auda, spunem apoi cu glas tare: "Mai
ales - deci dintre toti acestia, o pomenim in chip special pe Maica
Domnului - mai ales pentru Preasfanta, curata, preabinecuvantata marita,
stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria".

Apoi se continua lista de sfinti si, tot fara sa se auda, preotul zice "Pentru Sfantul Ioan Proorocul, Inaintemergatorul si Botezatorul,
pentru Sfintii, slavitii si intru-tot-laudatii Apostoli, pentru Sfantul
(i se spune numele), a carui pomenire o savarsim, si pentru toti
sfintii, cu ale caror rugaciuni, miluieste-ne pe noi, Doamne!" Si apoi,
se pomenesc cei din Biserica luptatoare si cei din Biserica
triumfatoare, se pomenesc credinciosii care au murit intru dreapta
credinta, se pomenesc apoi episcopii ortodocsi, preotii si diaconii; se aduce aminte de cei care vietuiesc intru dreapta credinta,
de conducatorii care asigura linistea popoarelor, de cei vii si de cei
morti, si in felul acesta se arata ca Sfanta Liturghie ii cuprinde pe
toti.

Dupa ce se spun cuvintele aducatoare-aminte de Maica
Domnului, de obicei credinciosii izbucnesc din sufletele lor, isi
revarsa cinstirea catre Maica Domnului prin cuvintele:



"

Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine,
Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica
Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai
marita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim".



Aceste cuvinte sunt cuprinse in doua parti: o parte este cea in care se spune:

"Ceea ce esti mai cinstita decat
heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii, care fara
stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat
Nascatoare de Dumnezeu, te marim. Acestea sunt cuvinte alcatuite, sub
puterea Duhului Sfant, de catre un imnograf, de catre un bun cinstitor al Maicii Domnului, Sfantul Cosma Melodul, la inceputul secolului al VIII-lea. Deci pe la anii 700 au inceput sa se spuna in Biserica cuvintele acestea: "Ceea
ce esti mai cinstita decat heruvimii...". Vorbim cu Maica Domnului prin
aceste cuvinte si spunem ca Maica Domnului este mai cinstita decat
heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii.




Cine sunt heruvimii, cine sunt serafimii? Heruvimii
sunt fiinte ceresti re care se spune ca sunt cu ochi multi, adica sunt
cu multa cunostinta de Dumnezeu (pentru ca asta inseamna ochi multi:
multa cunostinta). Prin ochi vin foarte multe cunostinte in constiinta omului,
iar despre heruvimi se spunene ca sunt cu ochi multi, deci cu multe
posibilitati de a cunoaste. Pe cine? Se intelege, pe Dumnezeu.
Revarsarea de cinstire fata de Dumnezeu, de preamarire fata de Dumnezeu,
de cinstire fata de Maica Domnului, este o varsare pe masura
cunostintei. In masura in care cunoastem maretiile lui Dumnezeu, in
masura in care cunoastem maretiile Maicii Domnului, noi aducem preamarire lui Dumnezeu si preacinstire Maicii Domnului. Si zicem

"Ceea ce esti mai cinstita
decat heruvimii - decat cei care au cunostinta multa de Dumnezeu - si
mai marita fara de asemanare decat serafimii", adica decat fiintele care
sunt in imediata apropiere de Dumnezeu. Heruvimii, serafimii si
tronurile sunt in apropiere de Dumnezeu, iar Maica Domnului e mai cinstita decat heruvimii si e mai marita fara de asemanare decat serafimii.


Si zicem:

"Care fara stricaciune pe
Dumnezeu Cuvantul L-ai nascut". L-ai nascut pe Dumnezeu Cuvantul, pe
Domnul nostru Iisus Hristos, in chip mai presus de fire, intr-un chip in
care numai Domnul Hristos S-a nascut in aceasta lume, ca Fiu al lui Dumnezeu care S-a facut om. Domnul Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care S-a nascut din Preasfanta Fecioara Maria, de la Duhul Sfant, in chip mai presus de fire, numai El, El singur S-a nascut in felul acesta. De aceea zicem: "Fara
stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul L-ai nascut - deci in chip mai presus
de fire -, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim".
Adica pe tine, care esti cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, nu numai
dupa parerea noastra, ci esti cu adevarat, in intelesul ca asa s-a
intamplat in realitate.


Cum e Maica Domnului Nascatoare de Dumnezeu? Maica Domnului e Nascatoare de Dumnezeu
in intelesul ca a nascut nu un om cu care S-a unit apoi Dumnezeu (cum
ziceau ereticii, de exemplu nestorienii), ci L-a nascut pe Mantuitorul Iisus Hristos,
Care este Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, Fiul lui Dumnezeu,
Care S-a facut om, si om adevarat, nascut din Preasfanta Fecioara. Deci,
cum s-ar zice intr-o alcatuire de la slujbele noastre, Maica Domnului L-a nascut pe

"Dumnezeu nu simplu, ci
unit cu omul, si pe omul nu gol, ci unit cu Dumnezeu" (Penticostar la
Duminica Tomii). Aceasta este credinta noastra, si anume credinta noasta
drept-maritoare (credinta ortodoxa) este ca firea dumnezeiasca cea vesnica Fiului lui Dumnezeu s-a unit cu firea omeneasca in pantecele Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, asa incat Maica Domnului este Nascatoare de Dumnezeu in acest inteles, ca a nascut un om unit cu Dumnezeu. Fiul lui Dumnezeu din vesnicie este Fiul lui Dumnezeu, "S-a nascut mai inainte de veci" - zicem noi in Crez.


Deci Maica Domnului il naste pe Acela care este
Dumnezeu adevarat din vesnicie si om adevarat in vremelnicie, in vremea
in care a trait Maica Domnului.

Asa ca o marim pe Maica Domnului pentru ca e mai
cinstita decat heruvimii, e mai marita fara de asemanare decat
serafimii, care L-a nascut pe Dumnezeu si care este Nascatoare de
Dumnezeu. Asta este lucrarea Bisericii noastre.

Dar aceste cuvinte, scrise de Sfantul Cosma Melodul
la inceputul veacului al VIII-lea, sunt precedate de alte cuvinte, care
spun asa:

"Cuvine-se cu adevarat sa
te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea
nevinovata si Maica Dumnezeului nostru". Aceste cuvinte au fost aduse
din cer pe pamant, prin ingerul Gavriil, in valea Adin din Sfantul Munte,
prin secolul al XI-lea, asa incat din aceste doua alcatuiri s-a format
una singura, care este reprezentativa pentru credinta noastra in Maica
Domnului.


Cinstirea Maicii Domnului
face parte din credinta noastra, in asa fel incat cineva care vrea sa
slujeasca Sfanta Liturghie, preot fiind sau diacon sau episcop, slujitor
sfintit, trebuie sa faca marturie despre cinstirea fata de Maica Domnului.

Inainte de a intra in altar ca sa slujeasca Sfanta Liturghie, face o marturisire de credinta ortodoxa prin rugaciunile pe care le spune; mai intai, face marturie despre cinstirea icoanei Mantuitorului nostru Iisus Hristos, zicand asa, inaintea icoanei Mantuitorului:

"Preacuratului Tau chip ne
inchinam, Bunule, cerand iertare greselilor noastre, Hristoase
Dumnezeule. Ca de voie bine ai voit a Te sui cu trupul pe Cruce, ca sa-i
mantuiesti din robia vrajmasului pe cei ce i-ai zidit. Pentru aceasta,
cu multumire iti strigam Tie: toate le-ai umplut de bucurie, Mantuitorul
nostru, Cel ce ai venit sa mantuiesti lumea"; apoi saruta icoana Mantuitorului
nostru Iisus Hristos, in semn de ortodoxie. in cuvintele acestea
marturisim ca Domnul Hristos are un chip si, daca are un chip, noi, cand
il cinstim pe Domnul Hristos, cinstim si chipul Lui, pentru ca-i chipul
Lui.




Apoi la icoana Maicii Domnului
se spune asa: Ceea ce esti izvorul milei, milostivirii invredniceste-ne
pe noi, Nascatoare de Dumnezeu! Cauta spre poporul cel pacatos, arata,
precum de-a pururea, puterea ta, ca intru tine nadajduind, strigam:
Bucura-te, asa cum a strigat oarecand Gavriil, al celor fara de trupuri
mai-marele voievod."

Fara aceasta marturisire cinstitoare a Maicii Domnului nu exista Ortodoxie, iar cineva care nu-i ortodox nu poate sluji Sfanta Liturghie in Biserica Ortodoxa.
Liturghia o pot face numai aceia care sunt cinstitori ai Mantuitorului
si ai chipului Mantuitorului si cinstitori ai Maicii Domnului. Fara
cinstirea Maicii Domnului nu exista Ortodoxie. Cei care nu-s ortodocsi _
credinciosi fiind, crestini fiind - se numesc eterodocsi, adica straini
de credinta ortodoxa. Toti cei care n-o cinstesc pe Maica Domnului nu sunt ortodocsi, ci sunt straini de credinta ortodoxa.

La Liturghia Sfantului Vasile cel Mare (pentru ca in Biserica Ortodoxa sunt doua liturghii depline: Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur si Liturghia Sfantului Vasile cel Mare), in loc de

"Cuvine-se cu adevarat..." se spune asa: "De tine se bucura, ceea ce esti plina de dar, toata faptura, soborul ingeresc si neamul omenesc; ceea ce esti biserica sfintita
si rai cuvantator, lauda fecioriei, din care Dumnezeu S-a intrupat si
prunc S-a facut, Cel ce este mai inainte de veci. Ca bratul tau, scaun
l-a facut, si pantecele tau, mai desfatat decat cerurile l-a lucrat. De
tine se bucura, ceea ce esti plina de dar, toata faptura, marire tie."


Ii aducem marire Maicii Domnului, de care se bucura
toata faptura, soborul ingeresc si neamul omenesc. Ingerii si oamenii se
bucura de Maica Domnului. Spunem despre Maica Domnului ca este biserica
sfintita si rai cuvantator, lauda fecioriei.

Intr-o alcatuire de la slujba de Ziua Crucii, din 14 septembrie, vorbind cu Maica Domnului, zicem asa:

"Rai de taina esti,
Nascatoare de Dumnezeu, care L-ai odraslit nelucrat pe Hristos, intru
care lemnul Crucii, cel de viata purtator, pe Pamant s-a sadit. Pentru
aceasta, inaltat fiind acum (lemnul Crucii, se intelege), inchinandu-ne
lui (deci inchinandu-ne Crucii Mantuitorului), Pe tine te marim."


In Biserica noastra se face o legatura intre Maica Domnului si Crucea Domnului. O numim pe Maica Domnului

"biserica sfintita si rai
cuvantator"; asa o numeste Biserica si asa o numim noi, ca oameni care
facem parte din Biserica Ortodoxa. De ce? Pentru ca din ea S-a nascut
Dumnezeu cel mai inainte de veci, adica Dumnezeu cel mai inainte de veci
Si-a lucrat in pantecele Preasfintei Fecioare Maria firea omeneasca cu
care S-a unit, trupul in care S-a intrupat pentru vesnicie. De aceea
Maica Domnului este biserica sfintita si rai cuvantator, pentru ca
Domnul Hristos, Fiul lui Dumnezeu, intrupandu-Se, Si-a facut locas in
Maica Domnului. Si zicem: "Ca
bratul tau, scaun l-a facut, si pantecele tau, mai desfatat decat
cerurile l-a lucrat". Si de aceea, spunem inca o data, ca la inceput: "De tine se bucura ceea ce esti plina de dar, toata faptura, marire tie!"


Acum, in vremea aceasta, cand avem in vedere
inaltarea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, avem prilejul sa zicem
catre Maica Domnului asa:

"Pe tine, Maica lui
Dumnezeu, - fiti atenti si luati aminte! - cea mai presus de minte si de
cuvant, care ai nascut negrait sub ani pe Cel fara de ani, noi,
credinciosii, cu un gand, te marim (sau te fericim)."


Cum zicem?

"Pe tine - vorbim cu Maica
Domnului, cu Maica lui Dumnezeu, si-i spunem cum e -, cea mai presus de
minte si de cuvant". Maica Domnului nu poate fi cuprinsa cu mintea
omeneasca si nu poate fi cuprinsa cu gandul omenesc; e mai presus de
minte si de cuvant. Nu ne-ajunge mintea ca sa intelegem maretiile Maicii
Domnului, iar maretiile Maicii Domnului tin de maretiile Mantuitorului
nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu intrupat din ea. Si nu ne ajunge
cuvantul ca sa exprimam ceea ce am intelege cu mintea, daca am
intelege, cat de mult am intelege. De aceea zicem: "Pe
tine, Maica lui Dumnezeu, cea mai presus de minte si de cuvant, care ai
nascut negrait sub ani pe Cel fara de ani - pe Cel care n-are ani,
Care-i din vesnicie si ramane in vesnicie -, credinciosii, cu un gand,
te marim".


Stimati ascultatori, intr-o alta alcatuire de la sfintele slujbe, vorbind cu Maica Domnului, zicem asa:

"Spaimantatu-s-au toate de
dumnezeiasca marirea ta, ca tu, Fecioara neispitita de nunta, L-ai avut
in pantece pe Dumnezeu, Cel peste toate, si ai nascut fiu pe Cel fara
de ani, Cel ce daruieste pace tuturor celor ce te lauda pe tine."


Vorbim cu Maica Domnului despre o marire a Maicii Domnului care copleseste, care uimeste, pentru ca asta inseamna

"spaimantatu-s-au toate": s-au uimit toate, toate stau cu uimire in fata maretiilor tale. De ce? "Ca
tu, Fecioara neispitita de nunta - deci in chip mai presus de fire -,
L-ai avut in pantece pe Dumnezeu, Cel peste toate, si L-ai nascut, ca
fiu, pe Cel fara de ani, Care daruieste pace tuturor celor ce te lauda
pe tine". Domnul Hristos S-a nascut din vesnicie din Tatal, fara mama,
iar in vremelnicie S-a nascut din maica, fara tata, de la Duhul Sfant.




Stimati ascultatori, acestea sunt perle de gand! Sunt
lucruri pe care le auzim, le spunem, le citim si le cantam la slujbele
noastre, dar la care prea putin luam aminte. Ne gandim prea putin la
ceea ce se spune, ne gandim prea putin la ceea ce spunem, ne gandim prea
putin la Maica Domnului.

La mine vin la spovedit multi credinciosi - destul de multi - si obisnuiesc sa-i pun, adica as vrea sa-i pun pe toti sa spuna

"Cuvine-se cu adevarat".
De ce? Pentru ca eu, cand eram copil, in 1942 - aveam treisprezece ani
si jumatate - am ajuns sa ma spovedesc la Parintele Arsenie Boca, Dumnezeu sa-1 odihneasca; si l-am auzit pe parintele, dupa ce a sfarsit spovedania, dupa ce mi-a dat dezlegare, spunand: "Cuvine-se
cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu...". Dupa
aceea, m-am mai spovedit eu de multe ori si la multi alti preoti, si
nimeni n-a zis "Cuvine-se cu adevarat", desi in Molitfelnic scrie ca preotul trebuie sa spuna "Cuvine-se
cu adevarat" dupa ce-l dezleaga pe credincios. Dar prin anii '80 (in
'81 parca) a venit la noi, in Eparhia Sibiului, un episcop-vicar,
Preasfintitul Lucian, care acum este episcop plin la Tomis, la
Constanta, si el ne-a spovedit pe noi la manastire; iar de fiecare data
cand m-a spovedit pe mine, m-a pus sa zic "Cuvine-se cu adevarat". Eu atunci inca eram diacon, dar apoi mi-am luat si eu obiceiul acesta, sa-l pun pe credincios sa spuna "Cuvine-se
cu adevarat". Si cu ocazia asta pot sa-mi dau seama si cat sunt oamenii
de cinstitori ai Maicii Domnului, cati stiu rugaciunea. Totusi n-as
putea spune ca de fiecare data ii pun sa zica... uneori ma mai si satur
sa aud ca nu stiu s-o spuna, si atunci o zic eu si nu-i mai pun pe
oameni. Dar de obicei intreb: stii sa zici "Cuvine-se cu adevarat"? Si multi zic: "Da, parinte!" Dar cand ii pun sa zica, ei zic doar "cuvine-se cu adevarat", ca si cand asta ar fi tot. Nu-i asta tot, dar omul nici nu stie despre ce-i vorba.


Asta inseamna ca oamenii nostri nu sunt destul de
cinstitori ai Maicii Domnului, chiar daca fac parte din Biserica
cinstitoare a Maicii Domnului. Pentru ca nu se poate ca cineva, facand
parte din Biserica noastra si luand aminte la sfintele slujbe, sa nu
auda la sfintele slujbe chemari la cinstirea Maicii Domnului. De pilda:

"Pe ceea ce este marirea a
toata lumea, care din oameni a rasarit si pe Stapanul L-a nascut, usa
cea cereasca, pe Maria Fecioara sa o laudam."


E o chemare, e o zicere in care ni se arata importanta Maicii Domnului.

Lucrurile mari si minunate nu pot fi cuprinse in
ganduri intinate, nu pot fi cuprinse in ganduri firesti, fiindca sunt
supralogice, suprapamantesti, sunt ceresti. Si atunci, noi le primim in
gand la masurile la care putem primi -ceva care-i mai presus de noi.
Mi-as inchipui - sa zicem asa - credinta noastra si lucrurile sfinte si mari
si minunate, asa cum este, de pilda, aerul care e si in noi, si in
afara de noi, iar noi cuprindem din aer atata cat ne trebuie noua, atata
cat cuprinde fiinta noastra, cat cuprind plamanii nostri Dar aerul e
mult mai mult decat putem noi cuprinde in noi. Tot asa-i si cu
adevarurile de credinta: putem sa zicem ca ele sunt la masurile noastre,
cat putem cuprinde noi, dar avem constiinta ca sunt mult mai presus de
noi, sunt mult mai multe, mult mai inalte si nu putem cuprinde in fiinta
noastra decat o parte din ele. Asa-i cu adevarurile de credinta.

Eu v-am spus acum niste lucruri pe care le puteati
sti si fara mine, dar poate ca singuri nu v-ati gandit la ele. V-am
atras atentia asupra unor lucruri care-s mai presus de ceea ce poate
omul cugeta si spune. Am spus mai devreme ca zicem catre Maica Domnului:

"Pe tine, Maica lui
Dumnezeu, cea mai presus de minte si de cuvant". Noi intelegem lucrul
acesta si ne dam seama ca oricat ne-am sili sa-i aducem cinstire Maicii
Domnului, totusi nu-i putem aduce atata cinstire cata i se cuvine.


In fata Maicii Domnului stam in fata unor taine,
in fata unor lucruri de necuprins. Noi zicem ca tainele nu pot fi
cercetate. La o alcatuire pregatitoare pentru atmosfera de gand de la sarbatoarea Nasterii
Mantuitorului nostru Iisus Hristos, vorbim cu Maica Domnului si-i
spunem Maicii Domnului ca ea L-a purtat in pantece pe Mantuitorul Iisus
Hristos, ca L-a purtat in brate pe Mantuitorul nostru Iisus Hristos, pe
Dumnezeu Cuvantul intrupat, si ca aceasta e o taina, iar taina nu sufera
ispitire, taina nu poate fi cercetata, ci taina ramane taina.

Cata vreme am putea s-o cercetam, daca am putea
ajunge s-o cercetam, atunci n-ar mai fi taina si n-ar mai fi mai presus
de noi si n-ar mai trebui credinta. Or noi avem o credinta pe care
parintii cei duhovnicesti - Sfantul Isaac Sirul, de exemplu - o numesc

"usa tainelor". Prin credinta ajungem sa pretuim tainele credintei, care raman pentru noi tot taine si pe mai departe.


Ca sa putem intelege ceva din maretiile Maicii
Domnului, trebuie sa avem o invrednicire, un ajutor chiar de la Maica
Domnului. Sa stiti ca toate adevarurile de credinta sunt descoperite de Dumnezeu omului, nu sunt descoperite de om, in legatura cu Dumnezeu.

"Fericit esti, Simone,
fiul lui Iona, ca nu trup si sange ti-a descoperit tie aceasta, ci Tatal
Meu, Cel din ceruri" (Matei 16, 17) - spune in Sfanta Evanghelie
cuvantul Mantuitorului nostru Iisus Hristos, referitor la Sfantul Apostol Petru,
care a inteles ca Domnul Hristos este Fiul lui Dumnezeu, Care S-a facut
om. Deci nu din putere omeneasca, din putere fireasca ai ajuns sa-ti
dai seama ca Eu sunt Hristos, Fiul lui Dumnezeu cel viu, ci Tatal Meu,
Cel din ceruri, ti-a descoperit.




Toate adevarurile de credinta ni le descopera Dumnezeu prin credinta, in masura in care suntem curati cu sufletul:

"Fericiti cei curati cu
inima, ca aceia il vor vedea pe Dumnezeu" (Matei 5, Cool - sunt cuvinte
ale Mantuitorului nostru Iisus Hristos si sunt cuvinte care trebuie sa
ne dea de gandit. Daca suntem nereceptivi fata de lucrurile
dumnezeiesti, inseamna ca inca suntem invartosati pamanteste si ne
trebuie o sensibilizare pentru lucrurile lui Dumnezeu. Domnul Hristos a
spus: "Fericiti cei curati
cu inima, a aceia il vor vedea pe Dumnezeu". Vrei sa-L vezi pe
Dumnezeu? Ce inseamna sa-L vezi pe Dumnezeu? Nu sa te uiti undeva sus si
sa-L vezi, sa-L privesti pe Dumnezeu. Nu! Ci sa-L vezi pe Dumnezeu
inseamna sa-ti dai seama ca Dumnezeu e mai presus de ceea ce poti
intelege din Dumnezeu, ca orice ai vedea, Dumnezeu e mai presus de ceea
ce vezi tu; si de fapt, Dumnezeu Se descopera omului cand vrea El si cum vrea El. Dar mai ales ni Se descopera daca intelegem ca Dumnezeu exista si ca Dumnezeu e Tatal nostru si ca Dumnezeu e "bun si iubitor de oameni", ca Dumnezeu e "milostiv si iubitor de oameni" si ca Dumnezeu are ca lucrare sa-i mantuiasca pe oameni: "Al Tau este a ne milui si a ne mantui".


Daca toate acestea le intelegem, deja L-am vazut pe
Dumnezeu mai mult decat daca am vedea undeva, stiu eu, pe un nor, o
aparitie care-am zice noi ca-i Dumnezeu. Parintii cei duhovnicesti se si
fereau de astfel de imprejurari. Daca de exemplu vedeau ceva, isi
inchideau ochii si ziceau ca nu-i pentru ei ceea ce vad. Si la mine vin
oameni si-mi zic:

"Parinte, L-am vazut pe
Domnul Hristos!" Si de fapt n-a vazut pe nimeni... a vazut o imagine si
si-a inchipuit... Si mai ales ca el e si pacatos si face fel de fel de
pacate, si-apoi zice ca L-a vazut pe Domnul Hristos... Nu se poate asa
ceva!




Sau c-a vazut-o pe Maica Domnului...
Nu se poate! Pe Maica Domnului o vezi atunci cand ai constiinta ca n-o
poti vedea, cand ai constiinta ca Maica Domnului e mai presus de ceea ce
ti se pare tie, ca Maica Domnului e de necuprins, ca Maica Domnului e o
fiinta mai presus de ceea ce poate cuprinde mintea si de ceea ce poate
cuprinde cuvantul. De aceea noi, pentru a intelege maretiile Maicii
Domnului, cerem ajutor chiar de la Maica Domnului.

Am sa va aduc aminte acum de o alcatuire de la Sfantul Maslu,
care uneori se spune, uneori nu se spune... Cel putin cand nu se face
un Maslu deplin, e cam ocolita, dar mie-mi pare rau ca nu-i cunoscuta. E
vorba de o alcatuire in care vorbim cu Maica Domnului si zicem asa:

”Pe tine, preacuratul palat al imparatului ceresc,
ceea ce esti mult laudata, te rog, curateste mintea mea cea intinata cu
tot felul de pacate si o fa locas infrumusetat al Treimii celei
dumnezeiesti, ca sa laud si sa maresc puterea ta si mila ta cea
nemasurata, fiind mantuit eu, netrebnicul robul tau."



Ce frumos! Ce minunat! Vorbim cu Maica Domnului si o intai, "palat
preacurat al imparatului ceresc". Ce e Maica Domnului? Palat preacurat
al Imparatului ceresc". Cine este Imparatul ceresc? Mantuitorul nostru
Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care S-a facut om. Maica Domnului,
care L-a purtat in pantece pe Domnul Hristos, a devenit "palat
preacurat al imparatului ceresc"; de aceea, noi o rugam pe Maica
Domnului sa faca si din mintea noastra, din fiinta noastra, locas al
Preasfintei Treimi. Zicem: "Curateste
mintea mea cea intinata cu tot felul de pacate si o fa locas preacurat
al imparatului ceresc". Zicem catre Maica Domnului asa pentru ca dorim
sa fim si noi cum a fost ea: palat preacurat al imparatului ceresc.

Bineinteles ca asta se poate intampla in alte
conditii, in alt chip de cunoastere, in alt chip de realizare. Iar ca sa
putem fi si noi palat al imparatului ceresc, trebuie sa avem mintea
curatita; mintea, care-i intinata cu tot felul de pacate, s-o avem minte
curatita. Daca nu avem minte curatita de tot felul de pacate, nu putem
fi palat preacurat al imparatului ceresc. De aceea zicem: "Curateste
mintea mea cea intinata cu tot felul de pacate si o fa locas
infrumusetat al Treimii celei dumnezeiesti". E vorba de locas
infrumusetat al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.

Maica Domnului a fost si este locas infrumusetat al
Preasfintei Treimi. De unde stim? Cum am ajuns la gandul acesta? Am
ajuns urmarind relatarea de la Bunavestire, pe care o face Sfantul
Evanghelist Luca in Evanghelia sa. Cand Preasfanta Fecioara Maria a
intrebat: "Cum va fi aceasta?"
(cum voi putea fi mama, de vreme ce nu stiu de barbat si nu am in vedere
niste legaturi de felul acesta, care m-ar putea face mama?; cum pot
sa-L nasc pe Fiul lui Dumnezeu?), ingerul binevestitor a zis asa: "Duhul
Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri;
de aceea, Sfantul care Se va naste din tine Fiul lui Dumnezeu Se va
chema" (Luca 1, 35). Sunt cele trei persoane ale Preasfintei Treimi.
Stiti ca noi credem in Dumnezeu unul in fiinta si intreit in persoana.
E o taina de nepatruns, dar o taina in care noi credem. Si marturisim
ca Fiul lui Dumnezeu S-a intrupat din Preasfanta Fecioara Maria de la
Duhul Sfant si S-a facut om, fiind de fata si Dumnezeu Tatal, Care a
umbrit-o ("puterea Celui
Preainalt te va umbri"), si Dumnezeu Duhul Sfant, Care S-a pogorat peste
Preasfanta Fecioara, si Dumnezeu Fiul, Care S-a intrupat si S-a nascut
din Preasfanta Fecioara Maria.

Cele trei Persoane ale Sfintei Treimi
au fost de fata in Preasfanta Fecioara Maria si raman de fata pana in
vesnicia vesniciilor. De ce? Pentru ca Maica Domnului nu L-a purtat pe
Domnul Hristos numai in pantecele ei, ci L-a purtat si in inima ei. O
mama nu se desparte de copil atunci cand il naste; desi copilul se
desparte de mama, el ramane in inima mamei in vesnicie. O mama este mama
in vesnicie, nu-i in vremelnicie.



Maica Domnului ramane locas al Preasfintei Treimi, pentru ca il poarta si in inima ei pe Domnul nostru Iisus Hristos, il are pe Duhul Sfant asupra ei si il are pe Tatal ceresc
impreuna cu ea; asa incat Maica Domnului, fiind ea insasi locas al
Preasfintei Treimi, ne poate ajuta sa venim si noi locas infrumusetat al
Treimii celei dumnezeiesti.

Si spunem de ce, si aici e foarte important de
luat-aminte. Spunem de cerem noi sa fim curatiti de tot felul de pacate,
ca sa avem mintea locas al Preasfintei Treimi. De ce? Zicem noi: "Ca
sa laud si sa maresc puterea ta si mila ta cea nemasurata, fiind
mantuit eu, netrebnicul robul tau". Deocamdata, Maica preacurata, eu
sunt un netrebnic rob al tau. Ce-mi doresc? Intai si-ntai, imi doresc sa
fiu mantuit. Ce inseamna "sa
fiu mantuit"? Inseamna sa fiu curatit de tot felul de pacate, ca sa pot
deveni locas al Preasfintei Treimi, si apoi, fiind locas al Preasfintei
Treimi, sa-I aduc marire lui Dumnezeu si sa-ti aduc marire tie,
cunoscand maretiile tale.

Sunt niste lucruri extraordinare, stimati
ascultatori, pe care le avem noi in comorile Ortodoxiei noastre! Cand
suntem mantuiti, intelegem ceva din lucrurile pe care nu le intelegem ca
oameni nepasatori, ca oameni pacatosi, ca oameni care nu urmarim
lucrurile sfinte. Dar pe masura curatiei sufletesti, suntem tot mai
proprii pentru a-i aduce cinstire Maicii Domnului.

V-am spus lucrurile acestea in legatura cu sfintele
slujbe ale Bisericii noastre, care cuprind maretiile Ortodoxiei, care
cuprind invatatura ortodoxa.
Biserica noastra se exprima pe sine in slujbele dumnezeiesti, si mai
ales in Sfanta Liturghie. Slujbele Bisericii noastre sunt prilejuri de a
ne ruga si de a invata, sunt prilejuri de a invata rugandu-ne si de a
ne ruga invatand. Ne aduc in constiinta noastra evenimentele pe care le
sarbatorim, ni-i aduc in constiinta pe cei pe care ar trebui sa-i avem
mereu in constiinta (si pe care abia daca-i avem) la sfintele slujbe.
Aceasta este ceea ce are Biserica noastra mai deosebit si mai specific,
slujbele dumnezeiesti.

Am amintit toate lucrurile acestea pentru ca
cinstirea Maicii Domnului ne este prezentata in slujbele Bisericii
noastre si slujbele noastre ne angajeaza si spre cinstirea Maicii
Domnului, chiar daca noi nu ne-am gandi la lucrul acesta, ca trebuie sa
fim si cinstitori ai Maicii Domnului.

Dintre cei care cred in Mantuitorul nostru Iisus
Hristos, dintre crestini, nu toti sunt si cinstitori ai Maicii Domnului,
ci unii sunt oameni care nu-i aduc cinstire Maicii Domnului. Ei cauta
niste motive ca sa nu fie cinstitori ai Maicii Domnului, dupa cum noi
avem niste temeiuri pentru a fi cinstitori
ai Maicii Domnului. Adevarul este ca nu vorbim aceeasi limba, nu avem
in vedere aceleasi lucruri. Si anume, cei care nu au credinta in Maica
Domnului cei care n-o cinstesc pe Maica Domnului... hai sa nu zicem cei
care o hulesc, pentru ca poate ca nu au intentia de a o huli pe Maica
Domnului, dar faptul acesta ca nu o cinstesc, ca nu-i aduc cinstire
Maicii Domnului, deja ii face straini de Ortodoxie. Si n-am avea nicio
treaba cu ei si nici n-avem nicio treaba cu ei, numai ca sunt unele
situatii de confruntare intre unii si altii, si omul poate sa-si puna
intrebarea: Bine, dar uite, noi suntem cinstitori ai Maicii Domnului; de
ce nu sunt toti cinstitori ai Maicii Domnului? Ce motive au cei care nu
o cinstesc pe Maica Domnului, sa n-o cinsteasca?

Unii dintre ei spun ca in Scriptura nu este destul de
lamurit faptul ca noi trebuie sa avem un cult fata de Maica Domnului.
Adevarul este ca, daca vrei sa gasesti temeiuri, gasesti, iar daca nu
vrei sa gasesti temeiuri, le ocolesti pe cele pe care le-ai putea gasi.
Si anume, stimati ascultatori, noi, care suntem cinstitori ai Maicii
Domnului, stim ca Dumnezeu a ales-o pe Preasfanta Fecioara Maria sa fie
mama a Fiului Sau, Care S-a intrupat; ca Preasfanta Fecioara Maria a
primit sa fie mama a Fiului lui Dumnezeu, Care S-a intrupat, si asta
inseamna ca Maica Domnului este aleasa de Dumnezeu, de Dumnezeu Tatal.
Stim ca Dumnezeu Duhul Sfant S-a pogorat peste ea si a conlucrat la
intruparea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, deci Maica Domnului este
aleasa si a Duhului Sfant. Fiul lui Dumnezeu a primit sa Se intrupeze
din Preasfanta Fecioara Maria, deci Maica Domnului este aleasa si de
Fiul lui Dumnezeu. Aleasa de Dumnezeu Tatal, aleasa de Dumnezeu Fiul,
aleasa de Dumnezeu Duhul Sfant. Aceasta este credinta noastra si nu se
poate opune nimic acestui adevar. Ori crezi ca Maica Domnului este
aleasa de Dumnezeu Tatal, de Dumnezeu Fiul si de Dumnezeu Duhul Sfant si
o cinstesti pe Maica Domnului, ori neglijezi lucrul acesta, pentru ca
nu vrei tu, nu te intereseaza.

Si-apoi vin unii - si Dumnezeu sa-i ierte - si zic: "Pai,
Maica Domnului e o femeie ca toate femeile". Stimati ascultatori, e o
inselare sa zici ca Maica Domnului e femeie ca toate femeile!
Ganditi-va: daca noi credem in Domnul nostru Iisus Hristos si in maretia
Lui si stim cine este Domnul Hristos, mai putem zice ca Maica Domnului e
o femeie ca toate femeile?!

Se zice ca un copil s-a pierdut de mama lui si o cauta prin multime; si zicea catre cei din jurul lui: "N-ati vazut-o pe mama? N-ati vazut-o pe mama?" Si cineva-i raspunde: "Mai copile, am vazut adineaori o femeie care a trecut pe aici". Si copilul zice: "Eu
nu caut o femeie, eu o caut pe mama!" Deci nici in ordinea fireasca o
femeie nu-i ca toate femeile. Sotia cuiva, daca-i o femeie ca toate
femeile, atunci nu-i sotia lui adevarata. Mama mea, daca-i o femeie ca
toate femeile, nu-i mama mea; ci, dintre toate femeile, mama mea e o
aleasa: asa a ales-o Dumnezeu, sa fie mama mea, si atunci eu o cinstesc
pe mama mea mai mult decat pe alte femei. Mama mea are o situatie
speciala -si la fiecare-i asa -, deci mama mea e una intre femei. Sora
mea nu-i o femeie ca toate femeile; chiar daca-i si o femeie ca toate
femeile, dar dintre toate, ea este deosebita: e sora mea, are un regim
special in constiinta mea.



Deci Maica Domnului nu-i o femeie ca toate femeile. Ingerul vestitor a zis: "Binecuvantata
esti tu intre femei", Sfanta Elisabeta a zis: Binecuvantata esti tu
intre femei", deci una intre femei, celelalte femei sunt mai prejos de
tine, tu esti unica fata de celelalte femei; si vine un amarat de
pacatos si zice: "Apai, Maica Domnului e o femeie ca toate femeile".

Atunci, inseamna ca ingerul n-a spus drept, Sfanta
Elisabeta n-a spus drept, dar el spune drept, ca Maica Domnului e o
femeie ca toate femeile. Apai, pe astfel de oameni trebuie sa-i ocolim.

Calatoream cu trenul de la Bucuresti spre Fagaras, in toamna, si-mi spune cineva ca i-a zis la serviciu o femeie: "Numai
degeaba te mai rogi la Maica Domnului, ca Maica Domnului e o femeie
moarta". Iubiti credinciosi, stimati ascultatori! Sunt lucruri
hulitoare, poti sa zici hulitoare de Maica Domnului! Ce spune Biserica
despre Maica Domnului, unde-i Maica Domnului? Intr-o alcatuire din 15
august, de la sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului, se spune: "Pe
Nascatoarea de Dumnezeu, cea intru rugaciuni si in folosinte
neadormita, nadejdea cea neschimbata, mormantul si moartea n-au tinut-o.
- De ce? - Caci ca pe Maica Vietii, la viata a mutat-o - cine? -Cel ce
S-a salasluit in pantecele ei cel pururea fecioresc."

Credinta noastra este ca Maica Domnului e ridicata cu trupul si cu sufletul
la cer. Nu-i numai cu sufletul la cer, ci e inaltata la cer si cu
trupul, inviat si preschimbat. Nu stim unde este locul Maicii Domnului,
dar fata de noi stim ca locul Maicii Domnului este mai presus de ceea ce
putem noi gandi. E indata dupa Domnul Hristos, asta-i invatatura Bisericii noastre.

Multi oameni spun acum ca-i cauta unii si altii, care se prezinta ca martori ai lui Iehova,
ca ce stiu eu ce, trimisi de Dumnezeu, si ca vor sa le aduca un mesaj,
sa le spuna ceva deosebit. Stimati ascultatori, cand vin de astia,
puneti-i sa zica: "Preasfanta
Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!", iar daca nu zic asa, nu
stati de vorba cu ei, pentru ca nu sunt ortodocsi Si nu dau marturie despre Ortodoxie. Or noi n-avem ce vorbi cu oameni care ei insisi sunt inselati si care vor sa-i insele si pe altii.

Stimati ascultatori, ganditi-va ca Maica Domnului
este la loc de cinste in credinta noastra si pentru faptul ca au
cinstit-o cei care au fost in jurul ei. Am zis ca a fost aleasa de
Dumnezeu Tatal, a fost aleasa de Dumnezeu Fiul, a fost aleasa de
Dumnezeu Duhul Sfant, a fost si este locas al Preasfintei Treimi. Ca e
mai presus de minte si de cuvant. Apoi, Maica Domnului a fost cinstita
si de oameni din multime. In Sfanta Evanghelie de la Luca se spune ca
Maica Domnului a fost cinstita de catre o femeie care a zis catre Domnul
Hristos: ".fericit este pantecele care te-a purtat si pieptul la care ai supt". Si Domnul Hristos a zis: "Adevarat! Dar fericiti sunt si cei ce asculta cuvanti lui Dumnezeu si il pazesc" (Luca 11, 27-28).

Deci noi, ca cinstitori ai Maicii
Domnului, suntem mai presus de cei care n-o cinstesc pe Maica Domnului.
Am zis ca n-avem nicio treaba cu ei Dumnezeu sa-i miluiasca si sa-i
lumineze, ca fara lumina de la Dumnezeu nu se poate ajunge la credinta
drept-maritoare a noastra. Cei
care n-o cinstesc pe Maica Domnului si n-o socotesc pururea fecioara,
cum o marturisim noi, spun ca in Sfanta Evanghelie sunt texte din care
reiese ca Domnul Hristos a mai avut frati. E drept, se spune in Sfanta
Evanghelie ca s-au dus la Domnul Hristos mama Lui si fratii Lui si ca
Domnul Hristos a zis: "Mama Mea si fratii Mei sunt cei care asculta cuvantul lui Dumnezeu si-l implinesc" (Luca 8, 21).

E drept, dar asta nu inseamna ca
Domnul Hristos a refuzat-o pe mama Lui si i-a refuzat pe fratii Lui, iar
despre fratii Mantuitorului nu se spune nicaieri ca sunt fiii Maicii
Domnului. Oricat ai cauta in Evanghelie sa gasesti asa ceva, nu gasesti.
Auzi de fratii Domnului, gasesti "fratii
Domnului", dar nu gasesti ca fratii Domnului sunt fiii Maicii Domnului.
Deci fratii Domnului pot fi intelesi sau ca fii ai dreptului Iosif din
casatoria lui, pentru ca s-ar putea intampla sa fi fost casatorit (nu e
foarte sigura treaba, dar in orice caz, se da si explicatia aceasta, ca
fratii Domnului ar putea fi fii ai lui losif din casatoria lui), sau au
fost rudenii foarte apropiate, veri in special, pentru ca in limba
ebraica, "frate" inseamna si var, si ruda apropiata.

Nu noi explicam lucrurile acestea, ci Biserica
noastra vine si ne spune ca Maica Domnului e pururea fecioara, si noi
primim invatatura Bisericii, iar la cei ce spun altceva nu luam aminte,
desi si noi avem aceeasi Evanghelie. De altfel, textele din Sfanta
Evanghelie in care vine vorba despre fratii Domnului sunt texte in care
nu e vorba de niste adevaruri de credinta, ci e vorba despre ceea ce
credeau si despre ceea ce stiau oamenii din vremea Mantuitorului. insa
unii dintre ei il dispretuiau pe Mantuitorul si ziceau: "A, pai cine-i el, cine-i Iisus? Pai nu-i stim noi pe tatal lui si pe mama lui si pe fratii lui?

Un om dintr-o familie modesta..."
(cf. Ioan 6, 42). Deci ei il defaimau pe Domnul Hristos, il scadeau pe
Domnul Hristos, cand spuneau lucrurile acestea. Or noi stim ca Domnul
Hristos e mai presus de oricine din lumea aceasta si ca Maica Domnului e
mai presus de orice femeie, pentru ca L-a nascut pe Mantuitorul nostru
Iisus Hristos. Asta-i logica noastra, si supra-logica noastra este mai
presus de ceea ce putem noi cugeta si spune.

Ne spaimantam de maretiile Maicii Domnului. Dumnezeu
sa-i lumineze pe toti care gandesc altfel, iar pe noi sa ne intareasca
in credinta pe care o are Biserica noastra. Credinta noastra este izvoratoare de evlavie, de revarsare de cinstire fata de Maica Domnului; nu exista in Ortodoxie fara Maica Domnului. Adevarata noastra Ortodoxie o cuprinde pe Maica Domnului, ii cuprinde pe sfintii lui Dumnezeu, ii cuprinde pe alesii lui Dumnezeu, ii cuprinde pe cei sfintiti de Dumnezeu pentru randuielile de slujba ale Bisericii noastre.

Evlavia noastra fata de Maica Domnului se arata mai ales la sarbatorile Maicii Domnului: la Nasterea Maicii Domnului, din 8 septembrie, la Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, din 21 noiembrie, la Soborul Maicii Domnului, din 26 decembrie, la Bunavestire, din 25 martie, la Adormirea Maicii Domnului, din 15 august.

Apoi, la sfintele slujbe sunt atatea si atatea
alcatuiri in cinstea Maicii Domnului si sunt si slujbe speciale pentru
Maica Domnului, de exemplu acatistele Maicii Domnului; ma gandesc la Acatistul Buneivestiri, la Acatistul "Bucuria celor intristati", la Acatistul Adormirii Maicii Domnului.
Apoi, paraclisele Maicii Domnului, care sunt slujbe speciale in cinstea
Maicii Domnului. Ne revarsam cinstirea noastra de drept-maritori
crestini in aceste slujbe. Dintre sarbatorile Maicii Domnului, una
singura are temei in Noul Testament, si anume Bunavestire; celelalte
sunt sarbatori ale Bisericii, ale traditiei Bisericii noastre, si noi nu ne intemeiem numai pe Sfanta Scriptura, ci ne intemeiem si pe Sfanta Traditie
a Bisericii noastre; asa incat noi suntem cinstitori ai Maicii Domnului
pentru ca ne conduce Biserica noastra sa fim cinstitori ai Maicii
Domnului si avem bucurie din cinstirea Maicii Domnului.
Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Adormirea Maicii Domnului   

Sus In jos
 
Adormirea Maicii Domnului
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1
 Subiecte similare
-
» Sarbatorile din an.Obiceiuri si traditii.Credinta

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
 :: DIN SUFLET PENTRU SUFLET (CLICK AICI)-
Mergi direct la: